azi ştire la ziarul de se dă gratis la metrou: "drogurile legale asmut copiii împotriva părinţilor". două chestii de-acolo mi-au stârnit râsul... ştiu, am o dungă de sadism.
1. un puşti de 20 de ani şi-a fugărit părinţii cu drujba şi supărat că nu i-a prins, s-a luat, cu aceeaşi drujbă, pe urma poliţiştilor chemaţi să intervină.
2. răspunsul lui attila cseke (ditai ministru sănătăţii) la propunerea de a înterzice legalele şi de a-i pedepsi cu închisoarea pe cei care comercializează: "şi tramvaiul mai calcă uneori oameni şi nu-l interzicem"...
are şi el dreptatea lui, pe de o parte şi replica asta e amuzantă tocmai în tot contextul tragi-comic al discuţiilor din jurul legalelor.
băi, am fumat şi eu de curiozitate şi mi-am dat seama că nu e de mine. sunt prea obsedată de control ca să-mi placă senzaţia dată. nu-mi place să nu pot urmări firul unei discuţii. nu-mi place să mă trezesc vorbind, iar în mintea mea să se desfăşoare un dialog paralelel între mine şi mine în care mă întreb de cât timp vorbesc... şi cireaşa de pe tort a fost nevoia inexplicabilă de a chema pompierii la 3 noaptea. atunci am zis că asta nu e pentru mine, dar fiecare hotărăşte pentru el. în plus, eu ştiam ce şi de la cine fumez. dacă eşti atât de prost încât să bagi în tine orice... de ce să-ţi plâng eu de milă?
ca să nu mai intru în polemici inutile, luaţi de vă delectaţi cu Teo. zice foarte bine, într-un show de stand-up, cum e cu legalele şi băieţii care consumă.
1. un puşti de 20 de ani şi-a fugărit părinţii cu drujba şi supărat că nu i-a prins, s-a luat, cu aceeaşi drujbă, pe urma poliţiştilor chemaţi să intervină.
2. răspunsul lui attila cseke (ditai ministru sănătăţii) la propunerea de a înterzice legalele şi de a-i pedepsi cu închisoarea pe cei care comercializează: "şi tramvaiul mai calcă uneori oameni şi nu-l interzicem"...
are şi el dreptatea lui, pe de o parte şi replica asta e amuzantă tocmai în tot contextul tragi-comic al discuţiilor din jurul legalelor.
băi, am fumat şi eu de curiozitate şi mi-am dat seama că nu e de mine. sunt prea obsedată de control ca să-mi placă senzaţia dată. nu-mi place să nu pot urmări firul unei discuţii. nu-mi place să mă trezesc vorbind, iar în mintea mea să se desfăşoare un dialog paralelel între mine şi mine în care mă întreb de cât timp vorbesc... şi cireaşa de pe tort a fost nevoia inexplicabilă de a chema pompierii la 3 noaptea. atunci am zis că asta nu e pentru mine, dar fiecare hotărăşte pentru el. în plus, eu ştiam ce şi de la cine fumez. dacă eşti atât de prost încât să bagi în tine orice... de ce să-ţi plâng eu de milă?
ca să nu mai intru în polemici inutile, luaţi de vă delectaţi cu Teo. zice foarte bine, într-un show de stand-up, cum e cu legalele şi băieţii care consumă.