dau jos podoabele.
scorpioni lucind în întuneric,
vipere crescute la sân
hrănite cu lapte şi miere
şi ambrozie
şi tic-tac-ul defect
al inimii frânte
iar şi iar şi...
stau în faţa ta
ca-n noaptea nunţii,
ca-n pântecul mamei
la a doua naştere.
ştiu ce crezi... nu e asta.
(virgină nu mai sunt
din noaptea în care mama
a sărit din somn a moarte
visând catapeteasma sfărâmată-n două).
stau în faţa ta
goală.
m-am dezbrăcat de păcatele lumii
şi te-aşteptam.
No comments:
Post a Comment